Democrația în acțiune: prioritățile și realizările Parlamentului 

Democrația în acțiune

• Redresarea economică și socială și noile norme bugetare ale UE

  În 2020 negociatorii Parlamentului au obținut cu succes cel mai mare pachet financiar al UE de până acum, menit să răspundă repercusiunilor crizei provocate de pandemia de COVID-19 și să finanțeze o nouă generație de programe ale UE pentru perioada 2021-2027.

  Bugetul pe termen lung al UE și un instrument unic de redresare în valoare de 750 de miliarde EUR (peste 800 de miliarde EUR în prețuri curente) (NextGenerationEU, MRR) urmăresc să pregătească mai bine societățile europene pentru situații de criză și să stimuleze tranziția digitală și tranziția verde, acordând un sprijin special tinerilor, IMM-urilor, sistemelor de salvare și de sănătate și cercetării. În 2021 au fost adoptate măsuri suplimentare în sprijinul regiunilor și populațiilor vulnerabile (de exemplu, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice), care au fost completate în 2023 pentru a accelera acțiunile de atingere a neutralității climatice și de reducere a dependenței de energia din Rusia (REPowerEU).

  Parlamentul a obținut, de asemenea, o foaie de parcurs obligatorie din punct de vedere juridic prevăzând introducerea de noi resurse proprii pentru a acoperi rambursarea împrumuturilor efectuate pentru NextGenerationEU.

  În cadrul negocierilor bugetare cu Consiliul, eurodeputații au obținut o creștere de 16 miliarde EUR pentru programele emblematice pentru perioada 2021-2027 [EU4Health, Orizont (cercetare), InvestEU și Erasmus +].

  Solidaritatea UE bazată pe valori și obiective comune

  Ca parte a autorității lor bugetare, eurodeputații monitorizează îndeaproape cheltuielile bugetare și planurile naționale de redresare finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență. Pentru ca statele membre să primească finanțare din partea UE, ele trebuie să respecte scrupulos obiectivele climatice și digitale ale UE, precum și statul de drept și valorile fundamentale ale acesteia. Parlamentul exercită presiuni asupra Comisiei pentru a reține orice plată în temeiul „condiționalității respectării statului de drept”, convenită cu Consiliul în 2020, în cazul în care aceste cerințe nu sunt îndeplinite. Pe lângă aceasta, eurodeputații au reușit să consolideze controlul asupra Mecanismului de redresare și reziliență și să îl facă mai transparent: toate statele membre trebuie să publice lista celor mai mari 100 de beneficiari ai finanțării MRR.

  Salarii echitabile

  
  

  Eurodeputații au convins statele membre să asigure salarii minime la nivel național și să se asigure că bărbații și femeile primesc o remunerație egală pentru muncă egală pretutindeni în UE. Parlamentul dorește, de asemenea, să asigure justiție socială și demnitate pentru lucrători și să pună capăt practicilor abuzive ale furnizorilor de servicii care își desfășoară activitatea prin intermediul platformelor digitale („lucrătorii pe platforme online”). În plus, impozitarea echitabilă și combaterea spălării banilor rămân ca priorități pe agenda Parlamentului.

  Sprijin pentru industriile UE

  În februarie 2023, eurodeputații au votat în favoarea creării unui nou „Fond de suveranitate” al UE destinat ancorării și relocalizării capacităților de producție industrială în Europa. Aceștia cer luarea urgentă de măsuri pentru a stimula adoptarea de tehnologii energetice curate și pentru a ajuta industriile din UE să producă locuri de muncă de calitate și creștere economică pentru a atinge obiectivele Pactului verde.

         

• Pactul verde european

  Parlamentul a declarat o stare de urgență climatică în 2019 și a luptat pentru reduceri mai ambițioase ale emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris. Legea climei (adoptată la 24 iunie 2021) stabilește ca obiectiv obligatoriu ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic în 2050 și să reducă emisiile de GES cu cel puțin 55% în 2030 (comparativ cu nivelurile din 1990). Aceasta oferă cetățenilor și întreprinderilor din Europa securitatea juridică și previzibilitatea de care au nevoie pentru a planifica tranziția verde.

  Cel puțin 30% din bugetul UE va sprijini obiectivele climatice (și 8% biodiversitatea), o parte semnificativă fiind plătită colectiv de UE prin REPowerEU pentru a economisi energie, a produce energie curată și a diversifica sursele de aprovizionare. Acest pachet oferă sprijin și gospodăriilor vulnerabile, IMM-urilor și microîntreprinderilor. În plus, Parlamentul a sprijinit un Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice în valoare de 86,7 miliarde EUR (pentru combaterea sărăciei energetice și a sărăciei din perspectiva transporturilor) și un Fond pentru o tranziție justă în valoare de 17,5 miliarde EUR pentru regiunile care se confruntă cu impactul social și economic al tranziției climatice.

  Atingerea neutralității climatice până în 2050

  
  

  Pentru a reduce emisiile de GES ale industriilor, ale transporturilor (aviație, transport maritim, automobile) și ale gospodăriilor, Parlamentul a decis să stimuleze adoptarea energiei alternative. El a înăsprit normele sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care consacră principiul „poluatorul plătește”. Prin stabilirea unui cost pentru emisiile de gaze cu efect de seră, ETS a determinat industriile să investească în tehnologii ecologice. Normele de repartizare a eforturilor stabilesc obiective de reducere pentru statele membre în domenii care nu sunt acoperite de ETS și un obiectiv mai ambițios al UE privind absorbanții de carbon pentru sectorul exploatării terenurilor și al silviculturii protejează pădurile din UE, stimulează biodiversitatea și ridică obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 la 57%.

  Încălzirea și transportul rutier vor fi incluse în ETS până în 2027/28, iar alocările cu titlu gratuit pentru sectorul aviației vor fi eliminate treptat până în 2026. Parlamentul a aprobat obiectivul de zero emisii de CO2 generate de autoturismele și autoutilitarele noi în 2035 și a făcut mai stricte normele care vor viza bateriile pe parcursul întregului lor ciclu de viață. Eurodeputații doresc, de asemenea, să accelereze introducerea energiei din surse regenerabile și să mărească eficiența energetică și mai ales pe cea a clădirilor pentru a reduce și mai mult amprenta de carbon a UE și dependența de combustibilii fosili din Rusia.

  Evitarea relocalizării emisiilor de dioxid de carbon și a dezinformării ecologice

  
  

  Un nou mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon va aplica prețul carbonului stabilit de UE pentru cimentul, fierul și oțelul, aluminiul, îngrășămintele, energia electrică și hidrogenul importate. Eurodeputații au stabilit condiții echitabile pentru a proteja industriile UE și pentru a preveni deplasarea producției lor în străinătate, precum și pentru a stimula restul lumii să își intensifice eforturile în domeniul climei.

  Nu mai este posibil ca o serie de produse care cauzează despăduriri suplimentare în alte părți ale lumii să mai fie importate in UE: bovine, cacao, cafea, ulei de palmier, soia, lemn, cauciuc, mangal și hârtie tipografică. Deși niciun produs nu va fi interzis complet, întreprinderile vor trebui să facă dovada „obligației de diligență” – și anume că producerea lor nu a contribuit la despădurire. În sens mai general, începând din 2024 raportarea întreprinderilor privind sustenabilitatea devine obligatorie pentru toate întreprinderile mari din UE. Aproximativ 50 000 de întreprinderi vor fi obligate să publice date privind impactul activităților lor asupra planetei și oamenilor și riscurile în materie de sustenabilitate la care sunt expuși.

  Nu s-a convenit încă asupra unor noi norme privind pesticidele, refacerea naturii și producția sustenabilă de alimente (strategia „De la fermă la consumator”), precum și privind calitatea aerului, emisiile industriale și deșeurile de ambalaje.

         

• Parlamentul este alături de Ucraina

  PE este alături de Ucraina în lupta sa pentru libertate democratică și autodeterminare, condamnând ferm și repetat războiul de agresiune al Rusiei și cerând sancțiuni aspre împotriva Rusiei și Belarusului din primele zile ale atacurilor militare. PE insistă permanent ca UE să își arate sprijinul, să furnizeze arme defensive, ajutor umanitar și sprijin democratic instituțiilor Ucrainei.

  În cadrul unei sesiuni plenare extraordinare desfășurate la 1 martie 2022, PE a adoptat o primă rezoluție prin care solicită UE să impună sancțiuni dure Rusiei și Belarusului și să furnizeze rapid Ucrainei arme defensive.

  PE a devenit prima instituție politică internațională căreia președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, i s-a adresat după agresiune printr-o intervenție (de la distanță). La 1 aprilie, președinta PE, Roberta Metsola, a devenit primul lider UE care a vizitat Kievul, unde s-a întâlnit cu președintele Zelenski, cu președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, și s-a adresat deputaților din Parlamentul Ucrainei.

  Cu ocazia primei sale vizite la Bruxelles, la 9 februarie 2023, președintele Zelenski a ținut un discurs în plen.

  Abordarea consecințelor războiului asupra Ucrainei și UE

  
  

  În rezoluția din 24 martie 2022, PE a solicitat acordarea de ajutor alimentar umanitar substanțial pe termen lung Ucrainei, atât din partea UE, cât și la nivel internațional. În aprilie 2022, PE a cerut un embargo complet al UE asupra importurilor de energie din Rusia și, începând din luna mai, au început acțiuni de redirecționare a fondurilor de redresare către REPowerEU.

  În septembrie 2022, PE a sprijinit simplificarea normelor de utilizare a fondurilor regionale ale UE pentru a contracara consecințele agresiunii Rusiei și mai ales pentru a ajuta regiunile învecinate care găzduiesc refugiați ucraineni. De asemenea, PE a aprobat o a doua tranșă de asistență macrofinanciară din partea UE pentru nevoile imediate ale Ucrainei. În noiembrie, PE a aprobat un împrumut din partea UE în valoare de 18 miliarde EUR pentru a sprijini Ucraina în 2023.

  Către o Ucraină liberă și democratică în cadrul UE

  
  

  În rezoluția adoptată în martie 2022, PE a subliniat, de asemenea, că guvernul rus răspândește dezinformare de o rea intenție și amploare fără precedent pentru a induce în eroare cetățenii săi și comunitatea internațională în legătură cu războiul din Ucraina. PE a îndemnat UE să introducă sancțiuni speciale în legătură cu ingerințele străine și campaniile de dezinformare.

  În mai 2022, PE a îndemnat UE să sprijine procedurile și instanțele internaționale prin începerea urmăririi penale a regimurilor rus și belarus pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crimă de agresiune. În acest scop, PE a atribuit Agenției UE Eurojust noi competențe pentru a-i permite să adune și să prelucreze probe privind aceste infracțiuni.

  În iunie, PE a solicitat cu succes șefilor de stat sau de guvern din UE să acorde Ucrainei statutul de țară candidată la UE și, în iulie, a aprobat o primă tranșă de asistență macrofinanciară postbelică pentru această țară.

  La 6 octombrie, PE a respins ca „nule și neavenite” rezultatele simulacrelor de referendumuri orchestrate de Rusia privind anexarea teritoriului ucrainean ocupat și a solicitat o creștere masivă a asistenței militare acordate Ucrainei.

  La 19 octombrie, PE a decernat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire pe 2022 curajosului popor ucrainean, reprezentat de președintele său, de liderii săi aleși și de societatea civilă. Ceremonia de decernare a premiilor a avut loc în decembrie.

  În urma atrocităților continue comise de forțele ruse și de interpușii acestora în Ucraina, PE a recunoscut Rusia ca stat care sponsorizează terorismul în rezoluția din 23 noiembrie. Ulterior, PE a recunoscut ca genocid Holodomorul, foametea provocată în Ucraina de către regimul sovietic.

  În ianuarie 2023, PE a cerut un răspuns mai ferm la amenințările lansate de Rusia la adresa securității europene și, de asemenea, și-a reînnoit apelul de a se crea un tribunal internațional special care să tragă la răspundere conducerea politică și militară rusă pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei.

  Înaintea summitului UE-Ucraina de la Kiev din 3 februarie 2023, PE a adoptat o rezoluție prin care invită liderii politici din UE și Ucraina să acționeze pentru începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, reamintind, în același timp, că este necesar un proces de aderare pe bază de merite, întemeiat pe criterii și standarde de referință clare și pe reforme necesare.

  De-a lungul anilor, PE a construit o relație unică și de lungă durată cu Rada Supremă, parlamentul Ucrainei. Cooperarea instituțională a inclus crearea unei noi pagini web comune în limbile engleză și ucraineană: „The EU stands with Ukraine”.

         

• Construirea Uniunii Europene a Sănătății

  Responsabilitatea principală în ceea ce privește serviciile de sănătate revine statelor membre. Epidemia de COVID-19 a arătat însă că UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, în prevenirea și gestionarea bolilor, reducerea surselor de pericol pentru sănătatea umană și coordonarea strategiilor sanitare între statele membre. Parlamentul a majorat finanțarea pentru programul „EU4Health” pentru perioada 2021-27 de la 1,7 miliarde EUR la 5,1 miliarde EUR, cu scopul de a îmbunătăți cooperarea între țările UE și de a face față mai bine viitoarelor pandemii și amenințări la adresa sănătății.

  În februarie 2023, Parlamentul a convenit să înființeze o nouă subcomisie permanentă pentru sănătate publică, subliniind statutul prioritar al subiectului.

  Contracararea pandemiei

  
  

  În iunie 2021, eurodeputații și statele membre au creat rapid certificatul digital temporar privind COVID-19 pentru a facilita călătoriile și transporturile transfrontaliere în condiții de siguranță în UE și în afara acesteia. Parlamentul a fost de acord să extindă sfera de acțiune și să majoreze resursele mecanismului de protecție civilă al UE pentru a răspunde rapid la dezastre de amploare. PE a insistat, de asemenea, pentru consolidarea mandatului Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) și al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), pentru a mări capacitatea UE de prevenire, pregătire și răspuns în situații de criză în cazul unor viitoare amenințări transfrontaliere grave la adresa sănătății.

  Eurodeputații analizează actualmente și alte învățăminte desprinse în urma pandemiei, Comisia specială COVI examinând, printre altele, modul în care UE a gestionat pandemia de COVID-19 și campaniile de vaccinare.

  Produse farmaceutice, sănătate la locul de muncă, învingerea cancerului

  
  

  Parlamentul a insistat în repetate rânduri ca protecția sănătății cetățenilor la locul lor de muncă să se îmbunătățească și, într-un raport adoptat la sfârșitul anului 2021, să se stabilească modalități de creștere a autonomiei farmaceutice a UE. O revizuire a legislației farmaceutice esențiale a UE a fost prezentată de Comisie în primăvara anului 2023.

  Comisia specială pentru combaterea cancerului (BECA) a Parlamentului a emis recomandări pentru o mai bună cooperare în prevenirea și depistarea timpurie a cancerului, precum și pentru a valorifica cercetarea, inovarea și noile tehnologii de prevenire și tratament.

         

• Reforma în domeniul migrației și azilului

  În 2020, Comisia Europeană a propus un nou pact privind migrația și azilul pentru a revizui și simplifica procedurile de azil, condițiile de primire și politicile de returnare a migranților în întreaga UE. În același timp, legiuitorii UE doresc să se asigure că drepturile omului sunt respectate și că frontierele UE sunt protejate eficient împotriva trecerii ilegale a frontierei și a traficului de persoane. Viitoarele președinții ale Consiliului și Parlamentul au convenit asupra unei foi de parcurs pentru încheierea negocierilor privind pachetul de nouă propuneri până în februarie 2024.

  O abordare de ansamblu

  Eurodeputații s-au asigurat că UE va dispune, până în 2024, de o agenție pentru azil independentă și pe deplin operațională, care să elaboreze standarde operaționale, indicatori, orientări și bune practici în materie de azil. Agenția cu sediul în Malta va oferi mai multă asistență operațională statelor membre aflate în dificultate, inclusiv în situații de criză, precum și în ceea ce privește transferul și relocarea.

  În decembrie 2022, s-au încheiat acorduri neoficiale privind modalitățile de a ajuta persoanele vulnerabile să ajungă pe teritoriul UE într-un mod legal, organizat și sigur, pe baza relocării voluntare într-un stat membru (Regulamentul privind cadrul de relocare al Uniunii), precum și privind îmbunătățirea condițiilor de primire pentru a permite solicitanților de azil înregistrați să înceapă să lucreze după șase luni.

  Eurodeputații care se ocupă de drepturile cetățenești se pregătesc pentru negocierile cu Consiliul privind: Regulamentul privind gestionarea situațiilor de azil și migrație, Regulamentul privind situațiile de criză și de forță majoră, Regulamentul privind procedura de screening, Regulamentul modificat privind procedurile de azil și Directiva privind returnarea (reformare).

  Migrația forței de muncă

  
  

  În mai 2021, eurodeputații au solicitat crearea de căi legale de migrație pentru a reduce numărul de treceri ilegale ale frontierei și pentru a permite integrarea organizată a noilor veniți pe piața forței de muncă. Ca un prim pas, Parlamentul a votat noi norme pentru ca lucrătorii cu înaltă calificare să se stabilească mai ușor în UE (cartea albastră). În urma voturilor în comisie din primăvara anului 2023, Parlamentul va fi pregătit pentru negocieri cu Consiliul cu privire la două propuneri de actualizare a directivei existente privind permisul unic de muncă și de ședere și a normelor privind statutul de rezident pe termen lung.

  Frontex sub control parlamentar

  
  

  Grupul de lucru pentru controlul Frontex a fost creat în urma unei decizii a coordonatorilor Comisiei pentru libertăți civile din 29 ianuarie 2021 de a investiga acuzațiile de returnări ilegale. Grupul de eurodeputați continuă să monitorizeze toate aspectele funcționării Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) și aplicarea corectă a legislației relevante a UE, în special a Regulamentului privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european.

         

• Democrația europeană: valori, norme și drepturi comune

  PE apără o Uniune bazată pe statul de drept, drepturile fundamentale, libertatea mass-mediei, nediscriminare și egalitatea de gen. PE dorește ca UE să își intensifice lupta împotriva corupției, a spălării banilor (pachetul CSB) și a dezinformării, care amenință fundamentele democratice și valorile fundamentale ale Europei.

  PE a înființat o comisie specială privind ingerințele externe în toate procesele democratice din UE (INGE). În urma anchetelor și misiunilor sale de informare, în martie 2022 a fost adoptat un prim set de recomandări pentru mai buna protejare a democrației la nivelul UE. Comisia specială (ING2) își continuă activitatea până în vara anului 2023 și va analiza și modalități de a proteja însuși Parlamentul de încercări de a i se influența activitatea.

  Egalitatea în drepturi la locul de muncă

  
  

  În 2022, PE a convenit să introducă obligația ca marile companii să aplice transparența salarială pentru ca bărbații și femeile să primească salarii egale la prestarea aceleiași munci. PE a reușit, de asemenea, să mărească numărul femeilor în funcții de conducere. Cel puțin 40% din posturile de director neexecutiv sau 33% din toate posturile de director trebuie să fie ocupate de sexul subreprezentat până la sfârșitul lunii iunie 2026.

  Respectarea statului de drept în statele membre nu este negociabilă

  
  

  PE a salutat „Raportul anual privind statul de drept” al Comisiei și a cerut ca acesta să fie îmbunătățit și să devină parte a unui mecanism cuprinzător și eficace și a solicitat să se acționeze rapid împotriva provocărilor evidente la adresa statului de drept, cum ar fi în cazul Ungariei și al Poloniei.

  Într-o rezoluție referitoare la un al treilea raport privind statul de drept (2022), PE și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu persistentele tendințe negative în ceea ce privește libertatea presei, pluralismul și siguranța jurnaliștilor și în legătură cu politizarea continuă a sistemului judiciar.

  Datorită perseverenței PE, în ianuarie 2021 a intrat în vigoare o nouă lege care condiționează plata fondurilor UE de respectarea deplină a statului de drept, inclusiv de independența sistemelor judiciare naționale. De atunci, PE a exercitat presiuni repetate asupra Comisiei pentru a aplica pe deplin „mecanismul de condiționalitate privind statul de drept”, convenit cu Consiliul la sfârșitul anului 2020. În 2022, Comisia a suspendat plățile fondurilor de redresare către Polonia și ale fondurilor structurale în cazul Ungariei. PE insistă asupra menținerii suspendării fondurilor până când ambele țări remediază complet încălcările statului de drept pe care aceștia le-au evidențiat.

  Libertatea și pluralismul mass-mediei

  La 10 martie 2022, PE a decis să înființeze Comisia de anchetă PEGA pentru a investiga suspiciunile de utilizare ilegală în UE a programului Pegasus și a unor programe de supraveghere echivalente pentru spionarea oponenților politici și a jurnaliștilor. În noiembrie 2021, PE a formulat recomandări pentru noi norme menite să protejeze jurnaliștii împotriva încercărilor de a fi reduși la tăcere. PE examinează în prezent propunerea legislativă anti-SLAPP (acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice), pentru a proteja independența mass-mediei europene față de procesele vexatorii menite să o intimideze – un pas solicitat Comisiei din 2018. Activitatea parlamentară referitoare la mult-așteptata Lege privind libertatea mass-mediei a început în 2023.

  Reforme electorale și instituționale

  PE a convenit asupra unor noi proiecte de norme care să reglementeze publicitatea politică și să reformeze normele de campanie și de finanțare a partidelor în contextul Planului de acțiune al UE pentru democrație. Negocierile cu statele membre au început. În aprilie 2022, PE a prezentat o propunere legislativă de revizuire a Actului electoral pentru a alinia mai mult normele electorale naționale și pentru a crea liste transnaționale. În februarie 2023, au fost propuse îmbunătățiri ale posibilităților de a vota pentru cetățenii UE care locuiesc într-o altă țară din UE. În ambele cazuri, Consiliul European trebuie să ia măsuri pentru a transforma propunerile în legislație.

  În septembrie 2021, PE a solicitat crearea unui organism de etică independent pentru a îmbunătăți transparența și integritatea în instituțiile UE. În rezoluția din decembrie 2022, deputații și-au reluat apelul adresat Comisiei de a prezenta o propunere în acest sens.

  Acțiuni întreprinse ca urmare a Conferinței privind viitorul Europei

  PE a avut un rol esențial în convocarea Conferinței privind viitorul Europei (2021-2022) și în deliberările sale cu privire la propunerile cetățenilor europeni. Cele 49 de recomandări politice au fost urmate imediat de PE prin declanșarea procesului de modificare a tratatelor UE. PE a solicitat statelor membre să instituie o convenție în acest scop. Un raport parlamentar care va analiza posibilele acțiuni ulterioare va fi prezentat pentru o dezbatere în plen înaintea verii.

         

• Norme pentru un mediu digital sigur și competitiv

  PE se numără printre primele instituții din lume care solicită adoptarea de legi privind inteligența artificială (IA) și reglementarea platformelor online. PE dorește ca Europa să respecte cele mai înalte standarde privind serviciile digitale, protecția datelor și securitatea cibernetică, bazate pe drepturile și valorile fundamentale ale UE stabilite în Declarația privind drepturile și principiile digitale.

  O abordare centrată pe factorul uman

  
  

  PE a adoptat poziții în legătură cu stabilirea de principii etice care să ghideze abordarea UE privind transformarea digitală, legătură cu asigurarea respectării depline a drepturilor fundamentale, cum ar fi protecția datelor, dreptul la viață privată, nediscriminarea și egalitatea de gen, precum și a unor principii cum ar fi protecția consumatorilor, neutralitatea tehnologică, credibilitatea și caracterul incluziv al internetului. PE a solicitat ca drepturile utilizatorilor să fie protejate mai bine în mediul online, a cerut investiții în competențele digitale, sprijinirea drepturilor lucrătorilor și a sănătății mintale în spațiul de lucru digital și dreptul de a se deconecta.

  Norme privind serviciile digitale

  
  

  Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) stabilește standarde clare privind modul în care întreprinderile online operează și furnizează servicii în UE, oferind în același timp un nivel ridicat de protecție a utilizatorilor. În conformitate cu principiul „ceea ce este ilegal offline trebuie să fie ilegal online”, platformele online trebuie să ia măsuri rapide de eliminare a conținutului ilegal, de combatere a dezinformării și de întărire a mijloacelor de verificare a comercianților. Prin DSA, utilizatorii sunt mai bine informați și mai bine protejați împotriva manipulării. Actul interzice publicitatea orientată către minori sau bazată pe date sensibile.

  Actul legislativ privind piețele digitale (DMA) stabilește obligații pentru platformele online mari care acționează în calitate de „controlori de acces” pe piața digitală pentru a se garanta că acestea au o conduită corectă. Normele oferă inovatorilor și întreprinderilor nou-înființate din domeniul tehnologiei noi șanse de a concura și de a inova într-un mediu de afaceri mai echitabil. Consumatorii vor avea la dispoziție servicii mai multe și mai bune din care să aleagă, fără a pierde controlul asupra datelor lor. În cazul în care controlorii accesului nu respectă normele, pot fi impuse amenzi de până la 10% din cifra lor de afaceri globală (sau 20% pentru nerespectare repetată).

  Inteligența artificială (IA)

  
  

  De ani de zile, PE solicită crearea unui cadru de reglementare în domeniul IA care să sporească încrederea în noile tehnologii și în siguranța acestora, să stabilească standarde etice înalte, să fructifice puterea sa de transformare în beneficiul pieței muncii și să sprijine „IA produsă în Europa”. Mai multe comisii și o comisie specială consacrată acestei probleme (AIDA) și-au adus contribuția la propunerea Comisiei pentru primul cadru juridic al UE privind IA. Forma finală a actului este în curs de finalizare de către PE și trebuie să fie convenită cu statele membre.

  O strategie europeană privind datele

  
  

  PE sprijină un cadru interoperabil de gestionare a datelor la nivelul UE și o „societate a datelor” centrată pe factorul uman, în care cetățenii să aibă controlul deplin asupra datelor lor. Accesul la date de calitate este un factor esențial pentru construirea unor sisteme IA sigure și de înaltă performanță.

  Actul privind guvernanța datelor (AGD) urmărește să întărească încrederea în schimbul de date, să creeze noi norme ale UE privind neutralitatea piețelor de date și să faciliteze reutilizarea anumitor date din sectorul public.

  Actul privind datele, care nu a fost încă convenit cu statele membre și care completează conținutul AGD, urmărește să stimuleze inovarea prin eliminarea barierelor care împiedică accesul consumatorilor și al întreprinderilor la date.

  Securitatea informatică

  Ca răspuns la înmulțirea bruscă a atacurilor informatice, PE a actualizat normele pentru un nivel comun ridicat de securitate informatică în întreaga Uniune (NIS2), înlocuind prima lege la nivelul UE privind securitatea informatică (NIS). NIS2 stabilește cerințe mai stricte în materie de securitate informatică, extinde numărul de „sectoare esențiale”, simplifică raportarea și introduce o aplicare mai strictă, inclusiv sancțiuni, în întreaga UE.

  PE a aprobat și crearea unui centru și a unei rețele de competențe a UE în materie de securitate informatică și a solicitat standarde UE mai stricte în materie de securitate cibernetică pentru dispozitive conectate, aplicații și sisteme de operare.

  PE a început să lucreze și asupra Actului privind reziliența cibernetică, care introduce cerințe de securitate informatică pentru dispozitivele conectate, pentru a proteja consumatorii și întreprinderile împotriva produselor digitale nesigure de pe piața unică.

         

• O Europă mai puternică pe plan internațional

  Parlamentul a solicitat UE să își îmbunătățească capacitatea de a lua decizii rapide și eficace în materie de politică externă, în special în cadrul politicii externe și de securitate comune, de a se exprima unitar și de a acționa ca actor cu adevărat global ca răspuns la crizele internaționale (rezoluție).

  Într-o rezoluție privind politica de securitate și apărare comună adoptată în ianuarie 2023, eurodeputații au salutat noile inițiative ale UE de întărire a securității și apărării europene și au invitat statele membre să continue dezvoltarea politicii și capabilităților de apărare informatică ale UE, precum și să creeze parteneriate în materie de securitate și apărare cu parteneri care au aceeași viziune.

  Extindere

  
  

  În septembrie 2021, Parlamentul a aprobat instrumentul de finanțare pentru preaderare IPA III, în valoare de 14,2 miliarde EUR, pentru a sprijini șapte țări în adoptarea reformelor necesare pentru respectarea normelor și valorilor UE. În rapoartele sale anuale, Parlamentul evaluează permanent progresele înregistrate în materie de reforme democratice în țările învecinate care doresc să adere la UE. Subliniind consolidarea politicii de extindere ca cel mai puternic instrument geopolitic al UE, deputații europeni au îndemnat UE să depășească statu-quo-ul și să redinamizeze procesul de extindere atât în rândul statelor membre, cât și în țările candidate.

  Sprijinirea democrației și activități în domeniul drepturilor omului

  
  

  Parlamentul European și-a demonstrat dintotdeauna angajamentul ferm față de drepturile omului și democrație în întreaga lume. Începând din 1988, Premiul Saharov al Parlamentului European recunoaște persoane, grupuri și organizații care au avut o contribuție remarcabilă la protejarea libertății de gândire în lume.

  Evenimentele din ultimii ani – pandemia, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei – au reprezentat provocări serioase pentru democrațiile din întreaga lume. Agresiunea Rusiei este îndreptată nu numai împotriva Ucrainei, ci și împotriva democrațiilor și valorilor democratice. Parlamentul European a sprijinit parlamentele din țările partenere timp de mai mulți ani printr-o cultură a inițiativelor de dialog, cum ar fi Dialogul Jean Monnet, și prin activitatea delegațiilor Parlamentului.

  Aceste delegații sunt grupuri oficiale de eurodeputați care întrețin și aprofundează relații cu parlamentele țărilor din afara UE, precum și cu alte regiuni și organizații. De asemenea, Parlamentul European trimite în fiecare an delegații de observare a alegerilor pe termen scurt în țări din afara UE, unde experiența eurodeputaților în calitate de reprezentanți aleși îmbogățește evaluarea proceselor electorale locale.

  Dezvoltare

  
  

  În iunie 2021, deputații au aprobat noul Fond „Europa globală” (Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – IVCDCI), asigurând fonduri de cooperare externă în valoare de 79,5 miliarde EUR pentru a sprijini dezvoltarea durabilă în țările din vecinătatea UE, Africa, Asia, America, Pacific și zona Caraibilor.

  Comerț internațional, acorduri de parteneriat

  
  

  Parlamentul sprijină parteneriatele comerciale cuprinzătoare și multilateralismul guvernat de norme. Reciprocitatea în relațiile comerciale este o cheie de boltă a legislației recente pentru asigurarea unei concurențe loiale pe piața unică, cum ar fi noi norme pentru evitarea dumpingului prin subvenții străine.

  În plus, mult-așteptata propunere de interzicere efectivă pe piața UE a produselor obținute prin muncă forțată, inclusiv munca forțată a copiilor, este în prezent în curs de examinare de către eurodeputații. Negocierile cu statele membre ar putea începe cel mai devreme în toamna anului 2023.

  Sistemul generalizat de preferințe (SGP) al UE, care acordă țărilor în curs de dezvoltare acces preferențial la piața UE, precum și noi instrumente de protejare a întreprinderilor din UE de constrângeri economice, sunt în curs de negociere cu Consiliul.

  Aprobarea Parlamentului este obligatorie pentru intrarea în vigoare a oricărui nou acord comercial și de investiții al UE cu țări terțe (de exemplu, acordul comercial dintre UE și Regatul Unit). În februarie 2020, eurodeputații au aprobat acordul de liber schimb UE-Vietnam, care este primul care introduce condiții de sustenabilitate ecologică, socială și democratică. Se preconizează că alte acorduri comerciale și de investiții cu Chile și Noua Zeelandă, printre altele, vor fi discutate de eurodeputații în cadrul comisiilor parlamentare și al sesiunilor plenare din 2023 sau de la începutul anului 2024.

         

• Politica de protecție a consumatorilor pentru tranziția verde și cea digitală

  La treizeci de ani de la crearea pieței unice, Parlamentul a luat măsuri pentru actualizarea normelor de protecție a consumatorilor pentru a face față provocărilor erei digitale și tranziției verzi. Reducerea deșeurilor, reciclarea și producția sustenabilă de bunuri sunt pietrele unghiulare ale construirii unei economii circulare mai autonome și fără poluare.

  Printre cele mai recente modificări se numără noile norme prevăzute în Actul legislativ privind piețele digitale, în Actul legislativ privind serviciile digitale și în inițiative precum un încărcător comun pentru dispozitivele electronice mobile. Deputații europeni au convenit asupra unor norme revizuite privind siguranța produselor și creditele de consum pentru a spori protecția consumatorilor și calitatea vieții cetățenilor UE, atât online, cât și offline.

  Economia circulară

  
  

  Parlamentul și Consiliul au convenit să adopte noi norme privind reciclarea și producerea bateriilor. Eurodeputații își vor prezenta poziția în legătură cu modernizarea Directivei privind proiectarea ecologică la începutul anului 2023 și vor vota cu privire la o serie de propuneri (ambalaje, informații despre produs, produse textile sustenabile etc.) prezentate de Comisia Europeană în cadrul pachetelor privind economia circulară 1 și 2.

  Eurodeputații au inițiat o propunere privind dreptul la reparare pentru a prelungi durata de viață a produselor și vor negocia cu statele membre, de asemenea, noi obligații de diligență pentru întreprinderi în 2023.

  Consolidarea bazei industriale a UE

  
  

  Într-o rezoluție adoptată în februarie 2023, eurodeputații au solicitat Comisiei să elaboreze planuri de consolidare a capacității de producție a UE, în special în ceea ce privește tehnologiile strategice precum energia solară și eoliană, pompele de căldură și bateriile. Începând din 2021, deputații au îndemnat Comisia să prezinte o strategie cuprinzătoare privind materiile prime critice pentru a ajuta industriile UE să rămână competitive și să devină mai puțin dependente de țările terțe, asigurând în același timp o aprovizionare accesibilă și suficientă pentru consumatorii din UE.